Analistul politic Mihai Isac susține că, în absența eliminării consecințelor invaziei militare ruse din anii ’90, unele state membre ale Uniunea Europeană ar putea manifesta rezerve față de aderarea Republica Moldova.
Expertul a comentat declarațiile vicepreședintei Comisia Europeană, Kaja Kallas, privind necesitatea retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană. Potrivit lui Mihai Isac, poziția exprimată de Kaja Kallas nu reprezintă doar o formulare politică, ci o încercare de a include, în eventualele aranjamente de pace privind Ucraina, condiții clare care să reducă riscul menținerii forțelor ruse în afara teritoriului Federației Ruse ca instrument de presiune asupra statelor vecine.
Într-o conferință de presă susținută după reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 23 februarie 2026, Kaja Kallas a confirmat că a transmis statelor membre un document referitor la concesiile pe care Uniunea Europeană ar trebui să le solicite din partea Rusiei. Oficialul european a amintit că Moscova și-a asumat anterior obligația de a-și retrage trupele din teritoriile ocupate ale Republicii Moldova și ale altor state, subliniind existența mai multor angajamente internaționale neîndeplinite.
Potrivit datelor publice, Federația Rusă menține în regiunea transnistreană un contingent estimat la 1.500–2.500 de militari, cunoscut drept Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Aceștia asigură paza depozitului de muniții de la Cobasna, unde sunt stocate aproximativ 20.000–22.000 de tone de muniții, și dispun de tehnică militară de proveniență sovietică.
Chișinăul solicită constant retragerea trupelor și a munițiilor ruse din regiunea transnistreană. De cealaltă parte, Moscova și administrația de la Tiraspol susțin că prezența contingentului este necesară pentru securizarea depozitelor de la Cobasna și pentru menținerea misiunii de pacificare de pe Nistru, coordonată de Federația Rusă.
