Vasile Dîncu: Europa se află într-un moment de ruptură strategică

Europa se află într-un moment de ruptură strategică. Ordinea „confortabilă” pe care Uniunea Europeană s-a sprijinit timp de decenii – securitate externalizată, energie accesibilă, lanțuri globale stabile și piețe deschise – s-a încheiat. Realitatea geopolitică actuală obligă Europa să își regândească în profunzime modelul de dezvoltare, competitivitatea și capacitatea de a-și apăra interesele economice și strategice.

Uniunea Europeană a început să recunoască această schimbare. Autonomia strategică nu mai este un concept teoretic, ci o necesitate practică. În același timp, provocarea majoră rămâne transformarea acestui diagnostic corect în instrumente capabile să producă efecte reale, într-un ritm compatibil cu competiția globală.

În această logică se înscrie Industrial Accelerator Act (IAA) – un nou cadru de politică aflat în dezbatere la nivelul Uniunii Europeane – care urmărește să răspundă acestor vulnerabilități; un demers care urmărește să consolideze capacitatea industrială europeană în domenii strategice, să reducă dependențele critice și să accelereze investițiile acolo unde piața, lăsată singură, nu poate livra rezultate strategice. IAA marchează o schimbare de abordare: de la o Uniune care reglementează excelent, la una care își asumă și construcția de capacitate.

Pilonii acestei abordări sunt clari:

dezvoltarea industriilor strategice europene, de la energie și tehnologii verzi până la semiconductori și industrii cu dublă utilizare;

securizarea lanțurilor de aprovizionare critice;

reducerea timpilor de autorizare și a barierelor administrative pentru proiectele strategice;

utilizarea mai flexibilă a instrumentelor de sprijin public, în condiții de concurență globală intensă.

În același timp, este esențial să fim lucizi. Europa încă se mișcă mai lent decât ar permite gravitatea contextului, iar resursele comune rămân limitate în raport cu ambițiile declarate. Fără decizii politice mai ferme, fără asumarea costurilor reale ale autonomiei strategice și fără o coordonare mai solidă între statele membre, există riscul ca aceste instrumente să producă rezultate sub potențial.

Pentru România, această dezbatere este una de interes direct. Noile politici industriale europene pot deveni un motor de convergență și dezvoltare, dacă sunt integrate într-o viziune coerentă și susținute prin participare activă la nivel european. Absența sau pasivitatea ar însemna acceptarea unui nou decalaj într-o Europă care se reorganizează.

Europa nu mai poate conta pe inerție. Ieșirea din ordinea confortabilă presupune viteză, coordonare și curaj politic. Industrial Accelerator Act este un pas necesar în această direcție, iar dezbaterea despre limitele și potențialul său trebuie să fie una onestă și orientată spre rezultate.