Europa răspunde acum Statelor Unite cu o claritate pe care nu a mai afișat-o de ani buni în relația transatlantică. Răspunsul ei se naște dintr-o tăcere tensionată, aproape palpabilă, o tăcere care nu ascunde confuzie, ci o indignare extrem de controlată. De optzeci de ani, relația transatlantică a funcționat pe baza unui reflex tacit. Orice exces de retorică americană era tratat, în trecut, ca o deviație trecătoare, iar ordinea transatlantică era considerată un dat natural. La nivel declarativ, Bruxelles-ul încearcă să minimalizeze ruptura. Documentul american nu mai poate fi interpretat ca un accident, ci ca o schimbare de paradigmă. Și Europa simte asta în timp real.
