România a continuat să atragă un număr record de migranți din afara Uniunii Europene, arată cele mai recente date publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În 2024, un total de 52.000 de noi imigranți au obținut permise de ședere cu o durată mai mare de 12 luni, reprezentând o creștere de 5,7% față de anul precedent.

Majoritatea noilor rezidenți — 80,6% — au venit în România în scopuri de muncă, în timp ce 9,5% au sosit ca membri de familie7% pentru studii, iar 3% din alte motive. În plus, autoritățile au eliberat 1.800 de permise pe termen scurtpentru studenți internaționali și 2.600 pentru lucrători temporari sau sezonieri.

Nepal, Sri Lanka și Turcia – principalele țări de origine

În 2023, Nepal, Sri Lanka și Turcia au fost principalele surse de migranți către România. Dintre acestea, Nepalul a înregistrat cea mai puternică creștere, cu peste 11.000 de lucrători nou-sosiți față de anul anterior.

Scădere semnificativă a cererilor de azil

Numărul solicitanților de azil a scăzut cu 77% în 2024, ajungând la aproximativ 2.300 de cereri. Cei mai mulți solicitanți au provenit din Siria (700)Nepal (200) și Irak (200). Creșteri notabile s-au înregistrat în rândul cetățenilor din Cisiordania și Fâșia Gaza (65), în timp ce numărul aplicanților din Bangladesh a scăzut cu 2.700. Din cele 2.220 de decizii luate în 2024, 34% au fost favorabile.

Emigrația românilor către statele OCDE, în scădere

Numărul românilor care au emigrat în statele OCDE a scăzut cu 9% în 2023, la 244.000 de persoane. Principalele destinații au fost Germania (36%)Spania (19%) și Italia (11%).

Cote stabile pentru lucrătorii străini

Guvernul României a menținut cota anuală de lucrători din afara UE la 100.000 de persoane pentru anii 2022-2025. Cererea, însă, a depășit acest prag: în 2024 au fost depuse peste 130.000 de solicitări, iar Inspectoratul General pentru Imigrări a emis peste 106.000 autorizații de muncă. O parte dintre acestea reprezintă reînnoiri de permise, iar altele nu s-au concretizat în sosiri efective, din cauza neobținerii vizei.

Schimbări legislative majore în 2024-2025

România a transpus Directiva UE privind Cardul Albastru în 2024, extinzând valabilitatea permisului până la trei ani și permițând accesul bazat pe experiență profesională, nu doar pe calificări formale. Noile reguli simplifică procedurile pentru obținerea și prelungirea permiselor de ședere în scop de muncă, studii sau reîntregirea familiei.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/21 martie 2024 a modificat cadrul general privind regimul străinilor, introducând proceduri mai rapide, mai transparente și cerințe financiare mai stricte pentru prelungirea vizelor. Noile reglementări vizează și angajarea cetățenilor străini în sectoare cu cerere ridicată – precum tehnologia informației și sănătatea – și armonizează legislația românească cu standardele europene privind mobilitatea forței de muncă.

Totodată, au fost aduse clarificări privind integrarea străinilor și accesul acestora la servicii publice, precum și noi condiții pentru obținerea rezidenței pe termen lung sau a cetățeniei.

Noua lege a cetățeniei

În vigoare din 15 martie 2025, legea introduce cerințe mai stricte: cunoașterea limbii române la nivel B1 CEFR, depunerea unui jurământ de credință și obligația raportării reședinței.

România – membru deplin al Spațiului Schengen

La 1 ianuarie 2025, România a devenit membru cu drepturi depline al Spațiului Schengen, eliminând controalele de identitate la călătoriile în interiorul regiunii.

Cooperare extinsă cu Uniunea Europeană în domeniul azilului

În martie 2025Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA) și autoritățile române au lansat Planul Operațional 2025-2026, care vizează îmbunătățirea capacităților de primire și a procedurilor de azil, prin standarde mai ridicate de calitate și suport logistic extins.

Pentru mai multe informații, vizitați igi.mai.gov.ro.

📊 Date-cheie 2024 – Migrație și emigrație în România:

  • 52.000 de noi permise de ședere (+5,7%)
  • 80,6% migranți economici
  • 11.000 noi lucrători din Nepal
  • 2.300 cereri de azil (-77%)
  • 244.000 români emigrați în state OCDE (-9%)
  • 106.000 autorizații de muncă emise
  • 100.000 cotă anuală pentru muncitori non-UE

Raportul integral poate fi consultat aici: https://www.oecd.org/en/publications/international-migration-outlook-2025_ae26c893-en/full-report/romania_61960ad2.html

Author

Write A Comment