Ministrul interimar al Apărării al României, Radu Miruță, a subliniat, la Moldova Security Forum de la Chișinău, necesitatea ca Republica Moldova să fie inclusă în discuțiile și mecanismele de cooperare privind securitatea flancului estic, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al extinderii riscurilor de securitate în regiunea Mării Negre.
Oficialul român a evidențiat proximitatea geografică a României față de războiul din Ucraina, menționând că țara are 649,5 kilometri de frontieră cu Ucraina. El a dat drept exemplu identificarea, într-un interval de numai trei zile, a resturilor provenite de la 18 drone rusești în sud-estul României, subliniind că efectele războiului se resimt dincolo de teritoriul Ucrainei.
Radu Miruță a atras atenția și asupra dimensiunii informaționale a conflictului, apreciind că războiul nu se desfășoară exclusiv prin mijloace militare, ci și prin dezinformare și influențarea percepțiilor publice. În acest context, el a subliniat necesitatea ca autoritățile să explice populației rațiunea investițiilor în apărare, întrucât rezultatele acestora sunt mai puțin vizibile imediat decât cele ale investițiilor în infrastructură, spitale sau alte servicii publice.
Ministrul român a insistat, de asemenea, asupra consolidării capacităților militare ale României și asupra cooperării dintre statele de pe flancul estic și ceilalți membri ai NATO. În opinia sa, securitatea regională nu poate fi abordată individual, ci presupune coordonare, schimb de informații și un angajament politic comun.
În acest context, Radu Miruță a relatat și un incident recent în care o dronă a ajuns în apropierea infrastructurii românești din zona Mării Negre. Potrivit oficialului, aparatul se afla într-o zonă economică, la aproximativ 160 de kilometri de litoral, iar România a reacționat prin ridicarea în aer a două aeronave de luptă, cărora le-a fost transmis ordinul de a interveni.
Mesajul transmis la Chișinău este relevant și pentru Republica Moldova. Includerea Moldovei în discuțiile privind securitatea flancului estic reflectă interdependența tot mai mare dintre securitatea României, a regiunii Mării Negre și a Republicii Moldova. Deși Republica Moldova este stat neutru și nu este membru NATO, vulnerabilitățile sale – în special în domeniul spațiului aerian, al infrastructurii critice, al securității energetice și al amenințărilor hibride – au implicații directe asupra securității regionale.
În acest sens, participarea unui oficial român de rang înalt la Moldova Security Forum are și o dimensiune politică importantă. România transmite că securitatea Republicii Moldova trebuie abordată în cadrul mai larg al arhitecturii de securitate din regiunea Mării Negre, iar cooperarea cu Chișinăul reprezintă o componentă a eforturilor de consolidare a rezilienței flancului estic.
Cea de-a treia ediție a Moldova Security Forum reunește la Chișinău peste 700 de participanți și aproximativ 90 de experți din 20 de țări. Evenimentul este organizat cu participarea instituțiilor publice, societății civile, mediului de afaceri și partenerilor de dezvoltare și are ca temă consolidarea rezilienței democratice și a securității prin viziune strategică și cooperare multilaterală.
În ansamblu, intervenția ministrului român se înscrie în mesajul central al forumului: securitatea Republicii Moldova nu mai poate fi analizată separat de dinamica de securitate a României, Ucrainei și regiunii Mării Negre. Pentru Chișinău, această abordare creează premise pentru aprofundarea cooperării cu România și cu ceilalți parteneri occidentali în domenii precum supravegherea spațiului aerian, apărarea, securitatea cibernetică, combaterea dezinformării și protecția infrastructurii critice.
