Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a subliniat că avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene va crea un cadru economic, instituțional și social mai favorabil pentru reintegrarea regiunii transnistrene. Declarația vine după reuniunea Consiliului de Asociere Republica Moldova–UE de la Bruxelles, unde oficialii europeni au transmis un mesaj important: actualul statu-quo din regiunea transnistreană nu este considerat o soluție durabilă, iar procesul de integrare europeană nu va fi condiționat de soluționarea prealabilă a conflictului.
Potrivit lui Chiveri, mesajele Bruxellesului au fost interpretate în mod eronat de cei care încearcă să justifice menținerea prezenței militare ruse în regiune. Vicepremierul a făcut o distincție clară între cele două componente ale prezenței militare ruse. Așa-numita misiune de pacificare își are originea în Acordul din 1992, însă Chișinăul consideră că aceasta și-a pierdut caracterul inițial și trebuie transformată într-un mecanism civil internațional. În schimb, Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) nu dispune de o bază legală pentru prezența sa pe teritoriul Republicii Moldova, iar autoritățile continuă să ceară retragerea acestuia.
În acest context, poziția exprimată de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, este deosebit de importantă. Aceasta a evidențiat fragilitatea situației din regiunea transnistreană și caracterul nesustenabil al modelului economic actual, apreciind în același timp eforturile Chișinăului de reintegrare socio-economică. Mai important, Bruxellesul a transmis explicit că regiunea transnistreană nu va constitui un obstacol pentru aderarea Republicii Moldova la UE.
Implicația politică este majoră: Chișinăul nu mai este pus în situația de a alege între soluționarea conflictului transnistrean și avansarea negocierilor de aderare. Integrarea europeană poate progresa în paralel cu procesul de reintegrare, iar perspectiva europeană devine, la rândul ei, un instrument pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului.
Din punct de vedere economic, apropierea de UE poate modifica treptat raportul dintre beneficiile integrării și dependența regiunii transnistrene de actualul model economic. Extinderea standardelor europene, accesul la piața UE, investițiile, infrastructura și mecanismele de finanțare pot crea stimulente concrete pentru agenții economici și populația din regiune să se apropie de economia Republicii Moldova. În acest sens, reintegrarea nu este privită doar ca un proces politic, ci și ca unul de convergență economică și socială.
În același timp, mesajul Bruxellesului limitează posibilitatea utilizării conflictului transnistrean ca argument pentru încetinirea parcursului european al Republicii Moldova. Pentru Chișinău, aceasta înseamnă un spațiu mai larg de manevră: procesul de aderare poate deveni unul dintre principalele instrumente de transformare a realităților de pe teren, fără ca soluționarea definitivă a conflictului să fie o condiție prealabilă.
Prin urmare, abordarea europeană sugerează o schimbare importantă de paradigmă: în loc ca reintegrarea să fie o condiție pentru integrarea europeană, integrarea europeană poate contribui la crearea condițiilor pentru reintegrare. Această perspectivă consolidează poziția Chișinăului atât în negocierile cu UE, cât și în gestionarea dosarului transnistrean și reduce capacitatea actorilor care susțin statu-quoul de a prezenta conflictul drept un argument împotriva aderării Republicii Moldova.
