Republica Moldova poartă discuții cu România și Ucraina privind consolidarea capacităților de supraveghere și protejare a spațiului său aerian, în condițiile creșterii numărului de incidente provocate de drone care pătrund neautorizat pe teritoriul țării. Informația a fost confirmată de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a precizat că negocierile sunt în desfășurare, iar detaliile nu pot fi făcute publice până la finalizarea lor.
„Cunosc ceva detalii, dar nu pot să vi le spun atâta timp cât nu au fost finalizate discuțiile. Evident că noi discutăm și cu o parte, și cu alta, cu ambii vecini”, a declarat Igor Grosu.
Potrivit speakerului, cooperarea cu cei doi vecini este importantă din motive diferite. România dispune de experiență în colaborarea cu partenerii occidentali și în integrarea sistemelor de securitate, în timp ce Ucraina acumulează o experiență operațională directă, fără precedent în regiune, în detectarea, urmărirea și combaterea dronelor și a altor amenințări aeriene. „Ucraina are cea mai bună experiență. Suntem în contact cu ei”, a afirmat Grosu.
Discuțiile au loc pe fondul repetării incidentelor în care drone și alte obiecte aeriene asociate războiului din Ucraina au intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova. Ministerul Apărării a raportat o creștere semnificativă a acestor incidente în 2026, ceea ce a determinat autoritățile să acorde o atenție sporită capacităților de supraveghere și protecție aeriană.
Pentru Republica Moldova, problema este cu atât mai importantă cu cât capacitățile sale militare de apărare aeriană sunt limitate, iar protejarea spațiului aerian trebuie realizată în condițiile statutului constituțional de neutralitate. În acest context, cooperarea cu statele vecine și cu partenerii europeni poate permite dezvoltarea unor soluții de detectare timpurie, monitorizare, schimb de informații și avertizare, fără ca aceasta să presupună automat participarea Moldovei la operațiuni militare.
Discuțiile cu România și Ucraina reprezintă un pas important deoarece indică faptul că securitatea spațiului aerian devine o componentă distinctă a cooperării regionale a Republicii Moldova. Până acum, incidentele cu drone puteau fi tratate în principal ca efecte colaterale ale războiului din Ucraina. Repetarea lor obligă însă Chișinăul să caute soluții permanente.
România și Ucraina pot avea roluri complementare. România este membră NATO și UE și are acces la mecanismele occidentale de cooperare și schimb de informații privind securitatea aeriană. Ucraina, în schimb, are experiență practică acumulată în condiții de război și se confruntă zilnic cu atacuri cu drone și rachete. Pentru Moldova, combinarea acestor două tipuri de experiență poate fi relevantă pentru dezvoltarea propriilor capacități.
Un alt aspect important este posibilitatea creării unor mecanisme mai eficiente de avertizare și schimb de informații între cele trei state. Pentru Moldova, detectarea rapidă a unei drone care se apropie de frontieră poate fi la fel de importantă ca existența mijloacelor de interceptare. Cooperarea regională ar putea contribui tocmai la reducerea timpului dintre detectarea unei amenințări și reacția autorităților.
Faptul că Igor Grosu nu a oferit detalii despre negocieri sugerează că acestea pot viza soluții tehnice și instituționale încă în faza de elaborare. Este posibil ca discuțiile să privească nu doar echipamente, ci și schimbul de date, instruirea personalului, procedurile comune și coordonarea reacțiilor în cazul unor noi incursiuni.
În perspectivă, aceste discuții se înscriu în procesul mai larg de consolidare a rezilienței Republicii Moldova. Securitatea aeriană devine astfel un domeniu în care apropierea de România și Ucraina are o dimensiune practică imediată, determinată nu doar de obiective geopolitice, ci de necesitatea de a proteja populația, infrastructura și traficul aerian în condițiile războiului din vecinătate.
