Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că recentele survolări neautorizate ale spațiului aerian al Republicii Moldova trebuie privite în contextul mai larg al războiului din Ucraina și al incidentelor similare produse în statele de pe flancul estic al Europei. În opinia sa, Federația Rusă utilizează astfel de acțiuni pentru a crea tensiuni și a induce un sentiment de nesiguranță în țările din regiune.
Declarația a fost făcută după incidentele produse în dimineața zilei de 24 septembrie, când mai multe aparate fără pilot au pătruns în spațiul aerian moldovenesc. Ministerul Apărării a confirmat mai multe incursiuni, inclusiv una care a intrat din direcția regiunii Cernăuți și alta din direcția regiunii Vinița. Pentru protejarea traficului aerian, spațiul aerian din nordul țării a fost închis temporar.
Grosu a afirmat că fenomenul nu este izolat de Republica Moldova și că, în opinia sa, incidentele fac parte dintr-o strategie mai largă aplicată de Rusia pe flancul estic al Europei. El a indicat drept exemple țările baltice, Finlanda și Polonia și a subliniat necesitatea unei vigilențe sporite.
În același timp, autoritățile moldovene au început să trateze problema din ce în ce mai mult ca pe o vulnerabilitate structurală a securității aeriene. Potrivit Ministerului Apărării, între 2022 și 24 septembrie 2026 au fost înregistrate 81 de incidente de încălcare a spațiului aerian, dintre care 44 numai în 2026. Au fost implicate drone, drone-momeală, rachete și fragmente ale unor astfel de obiecte. În unele cazuri au avut loc explozii, iar în peste zece situații spațiul aerian a trebuit închis temporar din motive de siguranță.
Ministerul Apărării arată, de asemenea, că unele obiecte de proveniență militară nu au putut fi detectate de sistemele naționale de supraveghere, inclusiv din cauza altitudinii la care au zburat. Instituția consideră, în consecință, că dezvoltarea unor capacități moderne de detectare, monitorizare și neutralizare a amenințărilor aeriene devine o necesitate pentru securitatea Republicii Moldova.
Semnificația acestor incidente depășește problema punctuală a unor drone care traversează teritoriul Republicii Moldova. Repetarea lor transformă securitatea aeriană într-o problemă strategică pentru Chișinău. Creșterea numărului de incidente indică faptul că războiul din Ucraina produce efecte directe asupra securității Republicii Moldova, chiar dacă țara nu este parte la conflict.
În plan intern, presiunea se va concentra asupra capacității statului de a detecta rapid obiectele aeriene și de a decide dacă acestea reprezintă un pericol. Faptul că unele obiecte nu pot fi urmărite permanent de sistemele existente evidențiază o vulnerabilitate tehnică ce necesită investiții suplimentare în radare, sisteme de supraveghere și mijloace de protecție aeriană.
În plan politic și diplomatic, incidentele consolidează argumentul Chișinăului pentru aprofundarea cooperării cu partenerii europeni și euroatlantici în domeniul securității. Ele se înscriu în aceeași logică în care Moldova își dezvoltă cooperarea cu statele UE și cu NATO, fără ca aceasta să însemne automat o schimbare a statutului său de neutralitate.
Există și o dimensiune psihologică și socială. Incursiunile repetate ale dronelor, exploziile și închiderea temporară a spațiului aerian pot alimenta percepția de vulnerabilitate a populației. De aceea, pentru autorități devine importantă nu numai consolidarea capacităților militare, ci și comunicarea rapidă și transparentă a informațiilor, astfel încât incidentele reale să nu fie amplificate de informații neverificate.
În acest context, declarația lui Igor Grosu poate fi citită ca un semnal politic: Modova nu mai consideră incidentele aeriene de la frontiera cu Ucraina drept evenimente izolate, ci ca pe o problemă permanentă de securitate care trebuie gestionată prin creșterea capacităților naționale și prin cooperarea cu partenerii externi. Totuși, afirmația privind intenția Rusiei de a provoca deliberat teamă reprezintă evaluarea lui Grosu; datele publice confirmă incursiunile și creșterea lor, dar stabilirea intenției fiecărui incident necesită o evaluare separată.
