Parlamentul urmează să ratifice un nou acord între Republica Moldova și România privind construirea, exploatarea, întreținerea și repararea infrastructurii de transport de interes strategic. Documentul a fost examinat de Comisia pentru economie, buget și finanțe și actualizează cadrul bilateral în contextul conectării infrastructurii moldovenești la rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).
Noul acord îl va înlocui pe cel semnat în 2022 și va extinde cooperarea dincolo de construcția și administrarea podului rutier peste Prut dintre Ungheni și Ungheni. Modificările au devenit necesare după identificarea unor noi oportunități de dezvoltare a proiectului, inclusiv în ceea ce privește organizarea controlului la frontieră și posibilitatea atragerii unei finanțări europene preferențiale.
Proiectul include podul peste Prut și infrastructura aferentă, precum și conexiunile rutiere care îl integrează într-un coridor regional mai amplu: tronsonul Iași–Ungheni al autostrăzii A8 Târgu Mureș–Iași–Ungheni, pe teritoriul României, și primul sector al viitoarei autostrăzi Ungheni–Chișinău–Odesa, pe teritoriul Republicii Moldova. Este prevăzută, de asemenea, dezvoltarea terminalului intermodal feroviar de la Berești.
România va finanța construcția podului, infrastructura conexă și punctul de trecere a frontierei amplasat pe teritoriul său, precum și investițiile prevăzute de acord pe teritoriul Republicii Moldova. Valoarea estimată a acestor investiții este de 56 de milioane de euro. Republica Moldova va finanța sectorul de aproximativ 0,5 km dintre pod și drumul național R16, investiție estimată la circa 5 milioane de euro. Lucrările sunt planificate să fie finalizate până la sfârșitul anului 2030.
Acordul are o importanță mai mare decât simpla construcție a unui nou pod peste Prut. El contribuie la integrarea infrastructurii de transport a Republicii Moldova în rețeaua europeană TEN-T și la conectarea directă a țării la coridoarele rutiere europene.
Pentru Chișinău, proiectul are și o importantă dimensiune economică. O conexiune rutieră modernă și un control coordonat al frontierei pot reduce timpul și costurile transportului de mărfuri, facilitând exporturile moldovenești către piața UE și accesul investitorilor la infrastructura europeană de transport.
De asemenea, includerea sectorului Ungheni–Chișinău–Odesa și a terminalului intermodal Berești arată că proiectul este conceput ca parte a unei rețele logistice regionale, nu ca o infrastructură izolată. Conectarea Moldovei atât cu România, cât și, în perspectivă, cu Ucraina, poate consolida rolul țării ca rută de transport între UE și regiunea Mării Negre.
Un alt element important îl constituie implicarea financiară a României și perspectiva finanțării europene. Acest lucru reduce presiunea asupra bugetului Republicii Moldova și permite dezvoltarea unei infrastructuri de importanță strategică într-un orizont până în 2030.
În ansamblu, acordul consolidează integrarea fizică a Republicii Moldova în spațiul european. Dacă proiectele vor fi realizate conform calendarului, podul de la Ungheni, A8, autostrada Ungheni–Chișinău și conexiunile feroviare vor transforma zona Ungheni într-un punct important de legătură între infrastructura Republicii Moldova și cea a Uniunii Europene.
