În discursul susținut la 23 septembrie, la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, președintele României, Nicușor Dan, a acordat o atenție importantă Republicii Moldova, pe care a descris-o drept „a doua țară cea mai afectată” de războiul din Ucraina. El a evidențiat atât consecințele economice ale războiului, cât și presiunile hibride pe care, potrivit declarațiilor sale, Moldova le resimte prin dezinformare, presiuni energetice și tentative de destabilizare a instituțiilor democratice.
Nicușor Dan a reafirmat angajamentul Bucureștiului de a sprijini reziliența Republicii Moldova și a subliniat rolul României de susținător al parcursului european al Chișinăului, inclusiv prin sprijin politic, tehnic și diplomatic și prin împărtășirea experienței României în procesul de aderare la UE.
Un element important al mesajului îl constituie securitatea energetică. Președintele român a menționat extinderea interconexiunilor energetice ale României cu Republica Moldova și Ucraina, în contextul perturbărilor regionale. Cooperarea energetică moldo-română a fost consolidată în acest an prin proiecte de interconectare și măsuri menite să asigure continuitatea aprovizionării Republicii Moldova.
Discursul a plasat Republica Moldova într-un context regional mai larg. Nicușor Dan a avertizat că riscurile generate de Rusia nu se limitează la Ucraina, menționând atacuri cibernetice, dezinformare, sabotaj și perturbarea infrastructurii critice ca elemente ale amenințărilor hibride cu care se confruntă regiunea europeană.
Mesajul de la ONU are o importanță deosebită pentru Chișinău deoarece leagă explicit securitatea Republicii Moldova de securitatea României și a întregii regiuni. România nu prezintă sprijinul pentru Moldova doar ca pe o relație bilaterală, ci ca pe o componentă a securității europene.
În contextul în care Moldova se confruntă în această perioadă cu probleme energetice și hidrologice și și-a consolidat măsurile de pregătire pentru sezonul rece, accentul pus de București pe interconectările energetice are o relevanță practică imediată. Parlamentul de la Chișinău a aprobat recent o stare de urgență de 60 de zile pentru sectorul energetic și alimentarea cu apă, ceea ce confirmă caracterul sensibil al acestor probleme.
De asemenea, afirmația că România este un „avocat” al Republicii Moldova în UE transmite un mesaj politic important în perspectiva avansării negocierilor de aderare. Bucureștiul își asumă public rolul de susținător al Chișinăului în interiorul Uniunii și pune la dispoziție experiența acumulată în propriul proces de integrare.
În esență, discursul lui Nicușor Dan consolidează trei direcții ale relației România–Republica Moldova: sprijin pentru integrarea europeană, cooperare energetică și susținerea rezilienței în fața riscurilor de securitate. Pentru Chișinău, este important că aceste trei dimensiuni sunt prezentate la cel mai înalt nivel internațional ca fiind interconectate: stabilitatea energetică, reziliența democratică și securitatea regională devin elemente complementare ale parcursului european al Republicii Moldova.
